Miruna, a Tale

by Bogdan Suceavă, Alistair Ian Blyth (Translator)

A village in the Carpathian Mountains, one of the last outposts of pre-modernity in Central Europe, an elderly man, sensing his time is short, tells his young grandchildren tales that weave their family history with the real history of a century. One of the children, now grown, is the re-teller of these tales, while his sister, Miruna, seems to possess the gift of second sight. Incorporating elements of fantasy common to the storytelling traditions of the Balkans, historical figures mix with imaginary beings in a landscape to recreate the world of an isolated hamlet that had managed to keep the modern world at bay over a succession of political regimes, but whose idiosyncratic ways might now be irretrievably lost without its story being told.

Blending the autobiographical and historical with the marvelous, Miruna, a Tale is a novel whose core is the exploration of the imaginary themes and motives that informed traditional society in the mountainous regions of Romania, a world that was radically transformed into virtual extinction over the course of the 20th century.

Described by critics as a “literary jewel whose strange and singular spell holds the reader in its thrall,” and "a kind of meta-fairy tale," Miruna, a Tale received the Bucharest Writers Association Fiction Award in 2007.

Genres: Romania, Romanian Literature, Fiction, Fantasy, Folklore, Literary Fiction, Novella

141 pages, Paperback

First published January 1, 2007

About the author

Bogdan Suceavă studied mathematics at the University of Bucharest and Michigan State University. Since 2002, he lives in California. He is the author of several novels: "Coming from an Off Key Time" (2004), "Miruna, A Tale" (2007), "Vincent the Immortal" (2008), and "The Night Someone Died for You" (2010), all of them written originally in Romanian. His collected short stories are published in 2013 under the title "Can One Hear the Shape of a Drum?"/"Să auzi forma unei tobe". "Memoirs from the Ideal Library" (2013) describe his autobiographical experience of studying geometry from elementary to graduate level; the chapters of the book correspond to various historical episodes in the development of modern geometry and their importance for the author's personal views.

Reviews

[Navid Taghavi · Rating 4 out of 5]

رئالیسم جادویی؛ این بار از دیار میرچا الیاده
«در شیطان دره شایعه از جن و پری هم قوی‌تر است»
«پدرو پارامو» ی خوان رولفو را پیشگامِ رئالیسم جادویی می‌خوانند. نویسندگان برجسته دیگری از منطقه همچون مارکز و بورخس راهِ نویسنده مکزیکی را ادامه دادند اما رئالیسم جادویی محدود به آمریکای لاتین نشد و جهانی شد. بوگدان سوچیاوا از شبه جزیره بالکان می‌آید. این نویسنده رومانیاییِ متولد 1969 رمان «میرونا» را در عرض هشت سال نوشت و در سال 2007 جایزه داستان انجمن نویسندگان بخارست را از آن خود کرد. شباهت‌های سوچیاوا و مارکز تنها به رئالیسم جادویی ختم نمی‌شود. سوچیاوا همچون مارکز خود را وامدار حکایت‌ها و افسانه‌هایی می‌داند که به وقتِ خردسالی در خانه مادربزرگش شنیده است. داستان‌های عامیانه رومانی حضور پررنگی در رمان دارند و از همین رو رمان را باید در دسته رئالیسم جادویی هستی‌شناسانه قرار داد.
شباهت‌ میرونا و زندگی بوگدان در دوران کودکی عیان است. میرونا داستان برادر و خواهری به نام ترایان و میرونا است که در منطقه‌ای روستایی کوهستانی در رومانی (شیطان دره) به قصه‌های پدربزرگشان گوش می‌دهند. نیکولای برکا از خودش و ماجراهای عجیب و غریب پدرش کنسانتین در شیطان دره به نوه‌هایش کنجکاوش می‌گوید. رفتارِ پدربزرگ در نزد مادر بچه‌ها کمی عجیب است. مادر میرونا می‌گوید بچه‌هایش کوچک هستند و از داستان‌ها سردرنمی‌آورند. پدربزرگ این داستان‌ها را در زمان کودکی او برایش تعریف کرده است، با این تفاوت که زمانی که بزرگ‌تر از سن فعلی بچه‌هایش بوده است، به داستان‌ها گوش می‌داد و پدرش هم هیچگاه داستان‌ها را تمام و کمال برایش تعریف نمی‌کرد. پیش از اینکه به پاسخ پدربزرگ بپردازیم، بهتر است اشاره‌ای به نام رمان داشته باشیم. رمان به نامِ میرونا است. در حالیکه بخش قابل توجهی از رمان در گذشته می‌گذرد و نه زمان حال. وقتی هم داستان در زمان حال می‌گذرد، میرونا حضور فعال و پویایی ندارد، هر چند منفعل هم نیست. گهگاهی درباره‌ میرونا چیزی گفته می‌شود و یا سوالی از پدربزرگ می‌پرسند. راوی رمان هم برادرِ بزرگ تر میرونا است و نه او. پس چرا رمان به نام اوست؟ پاسخ را باید در همان اطلاعات اندکی که از میرونا داده می‌شود، جست. میرونا همچون پدربزرگ خیالباف است (برخلاف ترایان) و دنیای واقعی برای او همچون قصه پریان است. عجیب و غریب و درهم برهم. در واقع میرونا وارثِ قلمروی جادویی پدربزرگ است. به پاسخ پدربزرگ برمی‌گردیم. برکا نگران است. اکنون زمانه دیگری است. کشور دستخوش تغییرات زیادی گشته است. تغییراتی که بالاخره به مناطق کوهستانی خواهد رسید و به زودی هویت و بافت جامعه سنتی در شیطان دره از بین خواهد رفت. نوه‌ها و هم‌نسل‌هایشان با این فضا و هویت غریب بودند. آن‌ها آخرین شاهدان روزهای دنیای قدیم بودند. سالخوردگان درمی‌گذشتند و فرزندان‌شان در جست‌و‌جوی زندگی بهتر به چهارگوشه دنیا پراکنده می‌شدند. خالقِ میرونا هم به چنین سرنوشتی دچار شد. سوچیاوا در زادگاه پدری‌اش شروع به نوشتن میرونا کرد و میرونا وقتی به پایان رسید که او در کالیفرنیا زندگی می‌کرد.
ادبیات رومانی سهم بسیار کوچکی از بازار کتاب ایران دارد و برای خواننده ایرانی کم شناخته است. میرونا اولین کتابی از بوگدان سوچیاوا است که به فارسی ترجمه شده است. میرونا دهمین کتابی است که بابک مظلومی به فارسی ترجمه کرده است. وجه مشترکی در میان آثار ترجمه شده‌ آقای مظلومی مشخص است. مترجم عمدتا سراغ نویسندگانی می‌رود که پیش از او کسی سراغ ترجمه کارهایشان نرفته است و یا تعداد کمی از کارهایشان به فارسی ترجمه شده است که از آن جمله می‌توان به رمان روسی «تابستان در بادن بادن» از لئونید تسیپکین اشاره کرد. رمانی که پس از تحسینِ سوزان سانتاگ، مورد توجه قرار گرفت.

[Alwynne · Rating 4 out of 5]

Infused with folklore and myth, Bogdan Suceava’s book’s set in Wallachia, part of Southern Romania. It’s the 1970s during Communist rule, two young children Miruna and Trajan go on visits to their grandfather in his remote village Evil Vale. It’s a place where time seems to flow more slowly, a sheltered rural community that retains firm links to its pre-Communist past. Here their grandfather entertains them with tales of their heritage, particularly the life of his father Constantine, starting with his return from war in the late nineteenth century. At this time the village was suspended between the Christian and the pagan, the community attended church faithfully every Sunday, but still believed in the spells of a local wise woman, and that Constantine was in league with the fay and the world of the supernatural. How else could he survive on his barren plot of land? There are stories here of werewolves, dark woods, shapeshifting and sinister bandits a far cry from the urban realities of Ceausescu’s Romania and the world the children are accustomed to. Bogdan Suceava’s novel is well-crafted but for me it’s the narrative not the prose that’s the attraction here, his fascination with the role of storytelling, oral culture and gossip, which form an oblique commentary too on the nature of truth under state Communist rule. A simply told, surprisingly hypnotic, novel that manages to be charming while steering clear of sentimentality.

Rating: 3.5

[Claudia · Rating 4 out of 5]

If you want to recollect some of your childhood memories, read this book. It’s a sweet, heart touching tale of two children and the time spent with their grandfather in a remote village, somewhere near Fagaras mountains.

Beside the magic and terrific tales, it brings forth the traditions and superstitions which were a way of life in the past (maybe they still are, but I don’t have the connection anymore).

It was a delightful, lovely but also bitter sweet journey into my own childhood times. Bogdan Suceava really knows how to tell a story.

[Maria Roxana · Rating 5 out of 5]

Minunată carte, minunată călătorie într-un tărâm de poveste! Și da, poate cu toții purtăm -inconștient sau nu- poveștile șoptite de bunicuți care se "sting mereu prea devreme, așa cum se întâmplă cu multe dintre întâlnirile din această lume, neîntregi și neîncheiate."
"Bunicul îi povestise lumea întreagă ca într-un joc, ca într-un descântec, un joc care poate să nu aibă sens pentru nimeni altcineva, dar care rămânea de acum să trăiască în Miruna, la fel de mult ca și-n mine, undeva cât mai aproape de marginea mirabilă a lumii, cea care se află neașteptat de aproape, îngropată sub dealul acesta, căci de n-ar fi, nu s-ar povesti."

Și bunicul meu spune povești minunate.Și toate vorbesc despre mine parcă...căci am crescut cu ele și mă alin cu ele, căci sunt pline de făgăduințe și minuni.

[Antonomasia · Rating 5 out of 5]

Absolutely beautiful. The narrator and his sister Miruna listen to their ancient grandfather's stories of his remote Carpathian village and their forebears. If only it had been five times its 140-odd pages, with space to hear about more family members. (It concentrates on the great-grandfather, phrasing his story as if he were a hero of epic myth, and the grandfather himself.) The narrative's eye for detail is as if hearing one articulate villager's contribution to a microhistory like Montaillou, whilst time swirls with enchantments and stories emerge from and fade back into the mists. Hardships and attitudes of the past are not idealised - although there is no domestic violence, and some characters live to be a couple of hundred years old - but the writing is always exquisite. It's hard to know what to quote without pasting half the book, but here is something seasonal:

A harsh winter followed, one of those winters that consumes whole cartloads of wood in the stove, with cruel frosts, with snows that hid all the land and every last trace of the work of human hands, a winter that plunged the world back into its primordial state.
In Evil Vale, humans were not yet entirely master. There were only a handful of houses. In winter, wolf tracks dotted the snow in the village itself, wild boars rooted in the gardens not two paces away from folks, and lynxes prowled over the roofs. The villagers understood nature as hostile and inimical to them, and they did not rise up against it, for you would need to drink your brains away to rise against something so overwhelming. They all knew Evil Vale was a place in thrall to the forest, a place where human laws held no sway, where the laws of the wilderness governed.

And this most of all is a world where magic is real, or was until very recently: folk magic of fae worlds and old wives and diviners, where there were more than thirty cunning-folk in a settlement of 2000.

The author is rather impressively polymathic: he is a mathematics professor in the US, having emigrated there in the 1990s, and has also written five novels in Romanian. His afterword shows a delight in folklore of both poet and historian. He goes into his own family history that inspired this: a grandmother who lived in a region too mountainous to have its culture obliterated by collective farming under communism. describes some research in a Mircea Eliade book showing how a fairytale with supernatural elements originated in real events in a Romanian village decades earlier. And the book is the most meticulously footnoted translation of contemporary fiction I've seen. (The extra information left me craving maps and pictures though.) Not many people are so flexible as to be able to set aside one of their major subjects like this: Numbers are in fact of no use to anyone, because nothing ever changes. Evil Vale is always the same. The ages of man are not like the ages of trees, for they are not measured in the same way.

I'd read one previous translation by Alistair Blyth, Mircea Cărtărescu's short story collection Why We Love Women. That barely scraped 3 stars. After seeing the sterling work in Miruna, (and seeing the differing ratings for the two books in Romanian) this is a translator I trust to put across the quality of the original.

The family setting of Miruna could, in lesser hands, have been syrupy. They're a fairly happy family. And it's hinted from the outset that the old man feels he doesn't have much time left and, whilst he still can, wants to pass on his stories to the grandchildren who connect with them best. But it is simply very lovely in as simple and magical a manner as - something that probably comes to mind because of the time of year - Raymond Briggs picture books.

[Io Nuca · Rating 4 out of 5]

Ce bine că am citit recenzia Emei (cum care Ema? Cea cu lecturile, căutați-o! :p) și m-am apucat de cartea asta!

Nu mă așteptam să o termin atât de repede, dar cât am fost în concediu mi-am făcut timp să citesc mai mult de 10 pagini odată.

L-aș fi ascultat nopți întregi pe bunicul Mirunei spunându-le povești nepoților, mai ales că eu nu am crescut cu astfel de istorii fantastice. Bunicii nu mi-au spus despre iele, babe care fac vrăji sau blesteme. Bine, mă speriau cu Marțana, un fel de baba-cloanța care apărea doar în serile de marți și fura copiii care nu fuseseră ascultători sau care umblau după căderea serii pe uliță, dar cam la atât s-a limitat contactul meu cu lumea fantastică.

Timp de câteva zile am fost acaparată de niște povești altfel, de o familie cu un trecut altfel, și mi-a părut tare rău când s-a încheiat copilăria celor doi frați din carte.

[Ajeje Brazov · Rating 1 out of 5]

Il protagonista e Miruna, sua sorella più piccola, passano spesso per la casa dei nonni. Qui il nonno, un tipo assai particolare ed eccentrico, racconta sempre a loro delle avventure, tra storia e folklore e soprattutto sulla loro famiglia. I bambini ne rimangono affascinati ed incantati, non carpendone completamente il significato, ma vagando con la fantasia e la magia che il nonno riesce a metterci nel raccontarle, perchè in effetti ciò che racconta non è altro che...

La trama mi aveva affascinato subito: folklore, qui nello specifico slavo, il nonno che racconta le storie ai bambini? Come potevo perdermelo? Però questo libricino, alla fine non mi è piaciuto per nulla!
Cerco di articolare il mio diniego netto su quest'opera: la scrittura è stata troppo arzigogolata, con periodi prolissi e dove in alcuni punti non capivo chi stava facendo cosa, magari è colpa del traduttore che insieme all'editore hanno fatto un lavoro pessimo, mi spiace dirlo, però in un libricino di poco più di 100 pagine, ho trovato una serie infinita di refusi ed alcuni sempre uguali, per esempio: "quanto" al posto di "quando". Ma perchè?
Poi insieme alla scrittura, anche lo svolgimento è stato deludente, la storia parte anche discretamente, ma non mi ha coinvolto granchè, il tutto raccontato in modo confusionario. Magari è solo colpa mia, o è stato il momento sbagliato per leggerlo, ma nel complesso non ci siamo assolutamente!
L'unico punto a favore è il fatto di avermi dato il pretesto per approfondire il folklore romeno, con alcuni titoli interessanti.

[Mircea Pricăjan · Rating 5 out of 5]

Fantastic book! I recommend it wholeheartedly. Take it from one who's read it not once but three times so far.

[Alta]

Enchanting, in the deepest sense of the word.
see review in Three Percent:
http://www.rochester.edu/College/tran...

[Bettie]

Publisher's blurb; more to come:

A village in the Carpathian Mountains, one of the last outposts of pre-modernity, an elderly man, sensing his time is short, tells his young grandchildren tales that weave a family saga covering the real history from the 1870s to the time of the telling. One of the children, now grown, is the re-teller of these tales, while the other, Miruna, perhaps has the gift of second sight. Incorporating elements of fantasy common to the storytelling traditions of the Balkans, historical characters mix with imaginary beings in a landscape that recreates the world of an isolated village bearing an unusual name : Evil Vale. Ancestors are talked about as if ancient heroes, and the novel shifts focus between telling about their lives and the storyteller’s own experiences through the prism of the village during both world wars. As past tragedies are presented in a way that the grandchildren might picture and remember them, the novel has been called a kind of meta-fairy tale, a story about the lost tradition of oral storytelling itself, the conveyance of a family history from one generation to the next via the spoken word. With the death of the grandfather, the children realize that confronted with the ubiquitous hand of modernity, which the village has managed to frustrate over a succession of regimes, a whole world of stories and the entire memory of a family and of its idiosyncratic way of life in the village might have been irrevocably lost.

[Sorina · Rating 4 out of 5]

Așa cum afirmă și autorul la final, e greu să scrii despre satul românesc. Dar, mai ales, din punctul mei de vedere, e greu să descrii și să scrii despre satul românesc în alt mod decât cel consacrat de Ion sau Moromeții. Cărțulia aceasta de nici 200 de pagini a reușit să facă asta, împletind povești, mituri și legende locale cu realitatea. Mi-a amintit de verile mele petrecute la bunici, de copilăria la țară și de poveștile bunicului despre război. De citit și recitit pentru oricine simte o oarecare nostalgie pentru copilărie și timp.

[Mihaela Strenc · Rating 5 out of 5]

O carte minunata! Bogdan Suceava e un Petre Ispirescu al vremurilor noastre.

[Amin Sedaghatpour · Rating 2 out of 5]

خرده داستانهای پدربزرگ به دلم ننشست. با آنها ارتباط هم نگرفتم. شاید باید رومانیایی میبودم تا لذت ببرم.

[Carolina · Rating 4 out of 5]

The premise is quite straightforward: two children spend the summer with their grandparents, during which their grandfather tells them stories about the family’s lore. The execution is absolutely endearing. The narrator weaves together reality and magic, Romanian history and fae folklore, to craft a novella that both entertains and enchants with its beautiful use of language. This is my favourite kind of magical realism: it never ventures too far into overtly surreal territory but instead subtly flirts with weirdness and the capriciousness of forces greater than humans, while preserving the internal logic of fairy tales. The title character is one of the children, while the subtitle, A Tale, adds a playful metafictional layer. It reminds us that all stories are, at their core, tales within tales, drawing us away from objective truth but bringing us closer to our shared humanity.

[Georgiana Draica · Rating 1 out of 5]

ion se întâlnește cu fantasy toate povestite de un bunic. asta e toată cartea.

[Florina Pirjol · Rating 5 out of 5]

An excellent book! Not a fantasy novel stricto sensu, but it could also be read as one, and not just a "childhood" novel, using memory as its main ingredient. "Miruna. A Tale" is a novel about storytelling, about how to escape the every day reality just by using words, about fiction time which is stronger and more persistent than the real time. Although the story evokes Romanian traditional folkloric topoi and themes, this is not another sweet, soupy story about an exotic East-European country. Bogdan Suceava has the skills of a mature novelist who know how to dose stylistic beauty and narrative construction, boosting in a very non-postmodernist way the "patterns" of old time stories. Not to miss!

[Cristina Mercori · Rating 5 out of 5]

O carte minunată, o poveste magică.
„Pe atunci timpul era infinit și graba era un lucru oarecum necunoscut.”
„Lumea lui de povești, a copilului de demult, avea să i se pară mereu cea mai apropiată imagine pământească a raiului. Bunicul ne-a spus că fiecare om ajunge mai devreme sau mai târziu să privească lumea cu ochii poveștilor pe care le-a ascultat în copilărie, că sufletul nostru trece prin salba de înțelesuri și minunății pe care le ascultăm în a noastră îndepărtată primă vârstă și că apoi lumea întreagă e zidită pe tiparul acesta.”

[teodosia · Rating 3 out of 5]

”«Vin americanii», șoptea bătrânul Manole Dridu cu urechile prinse în casca aparatului radio. Își aducea aminte chipul lui, bătrânul îi făcu glumeț cu chiul, vin americanii, asta e tot ce spunea. Iar părintele Dimitrie, trecut și el de vârsta de două sute de ani, se ruga fără a dormi, fără a mânca, se ruga să vină americanii mai repede și să poată repera clopotnița și apoi să facă danie la mânăstirea Râmeți și să facă drum la Athos și apoi drum la Ierusalim, pentru că Facerea nu s-a încheiat încă. «Sunt cele șapte trâmbițe!», zicea părintele, care nu mai putea auzi ce-i spui, dar care auzea foarte bine toaca cerului. «Nu mai pot ghici viitorul», zicea Baba Fira, care începuse să nu mai vadă. «Cât sunt ăștia aici, bobii nu mai au nici o putere. Viitorul s-a înnodat.». Atunci când este scotocită, pădurea se întunecă încă și mai tare și își închide porțile către țara de taină și, de aceea, când soldații descoperiră culcușul ultimului inorog, cu mirosul de apă de trandafir al lacrimilor sale, pădurea își încurcă potecile, de pe Măgură până departe, către Nehoiu, și făcu să se audă glasuri himerice, care încurcară plutoanele pe cărările munților și se dovedi că nici un soldat nu mai poate răspunde nici unui ordin dacă este hăituit de făpturi nevăzute care pot să fie femei tinere și frumoase dansând sau pot să fie fiare ale pădurii înalte până la ceruri ori bandiți din alte vremuri alergând descăpățânați pe pantele stâncilor.”

[Miruna Elena · Rating 5 out of 5]

" Şi acolo s-a terminat vârsta noastră de aur, cea după a carei trecere nu mai puteam fi amăgiți sau înşelați de nimic, nici de umbre, nici de poveşti, nici de iluzii sau de promisiuni. "
"Miruna,o poveste" este, până în acest punct al lecturilor mele, prima în ale carei file mă regăsesc în totalitate. Şi nu pentru că eu şi personajul principal avem în comun acelaşi nume, ci pentru legătura cu bunicii noştri, o legătura ce, pentru mine, depăşeşte limitele relațiilor umane. Cumva, ştiu că niciodată nu voi mai avea o astfel de relaţie cu un alt om în afară de cel ce nu m-a certat niciodată şi m-a înțeles întotdeauna. În ochii lui "bunu'" am vazut paradisul, şi-l voi mai putea revedea doar la reîntâlnirea noastră din Ceruri.
Când am privit aceşti ochi închizându-se, am ştiut că o bună parte din mine a pierit odată cu el. Şi de atunci, de la o luna de când am împlinit 16 ani, intr-o zi de 16, nu mai sunt copil.

[Zzrak · Rating 3 out of 5]

Romunsko ljudsko izročilo, posredovano skozi vnukove spomine na dedkove pripovedi o ne tako daljni preteklosti. V izolirani vasi sredi romunskih Karpatov, kjer čas teče po svojih zakonih, se v človeška življenja še mešajo vile, uroki in druge mitske nadnaravne sile. Vas, pozabljena od upravnih služb, kjer zapozneli časopisi veljajo za govorice in govorice za preroške napovedi, ima pač svoje načine, kako se v gorah streže stvarem.

[K's Bognoter · Rating 4 out of 5]

En ganske fin lille roman om fortællingens kraft, hvor figurer fra rumænske folkeeventyr sømløst forener sig med en familiefortælling fra en lille, fjerntliggende, rumænsk bjerglandsby i en periode, der spænder fra Rumæniens selvstændiggørelse i 1877 i forlængelse af den russisk-tyrkiske krig frem til Ceaușescus kommunistiske diktatur efter Anden Verdenskrig.
Læs min anmeldelse på K’s bognoter: https://bognoter.dk/2022/04/05/bogdan...

[Solomon Baltazar · Rating 3 out of 5]

Această carte nu este o simplă relatare a unor povesti. Ea reprezintă pasiunea pentru aventurile copilariei, reprezintă darul care se numeste "bunici" oferit copiilor pentru a le alimenta imaginatia. Autorul contrueaza esenta principală a multor copii in aceasta carte. Povestile si aventurile alaturi de bunici sunt un dar minunat al copilariei iar cititorul isi poate reaminti cu drag de ele atunci cand răsfoiește paginile acestei cărți.

[Anne Tucker · Rating 3 out of 5]

enjoyable small book. A true story about the myths and stories handed down through generations of Romanian families living in very remote parts of the country - in the forest in fact. You can so see how Dracula stories began to take credence in Transylvania, developed from tales of giants, brigands, highwaymen etc

[Wilde Sky · Rating 3 out of 5]

An old man tells his grandchild tales / stories / myths.

I found this book difficult to get into – there were a few places where it really grabbed me, but overall it left me a bit cold as there were too many unfinished (or at least for me) threads.

Overall rating 2.5

[Adrian Tihoc · Rating 5 out of 5]

O poveste frumoasa care te duce in fantastic si nu numai...aduce un pic cu stilul lui Eliade si totusi pare altceva. Ielele, sirenele sau marinari nu lipsesc intr-o poveste ce se petrece in M-tii din zona Argesului.

[Pârpală · Rating 5 out of 5]

Pentru mine, acest roman e deja un clasic al literaturii de după revoluție. Am regăsit atmosfera din nordul Mușcelului, o foarte reușită îmbinare între legende/trecut/mituri și elemente istorice. Ritmul e bun, acțiunea vie, lumea convingătoare. Mi-a plăcut mult!

[Dan · Rating 5 out of 5]

Conjures a world you don't want to leave.

[Ana · Rating 4 out of 5]

O carte mica de tot, dar foarte densa, care suprinde nu atat prin povestea in sine, ci prin stilul de a nara.

[Roxana · Rating 4 out of 5]

Minunata! Mi-ar fi placut sa o pot citi cu calm si in liniste, intr-un colt de fotoliu si dintr-o bucata ca apoi sa o visez noaptea.

[Laur Lupu · Rating 2 out of 5]

nu am putut sa fac un click cu povestea .