Dan Sociu s-a născut în 1978, la Botoșani. A publicat: borcane bine legate, bani pentru încă o săptămină (Junimea, 2002; Premiul Româno-Canadian „Ronald Gasparic”, Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu”); fratele păduche (Vinea, 2004); cintece excesive (Cartea Românească, 2005, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cea mai bună carte de poezie a anului); Urbancolia (roman, Polirom, 2008); Nevoi speciale (roman, Polirom, 2008); Pavor nocturn (Cartea Românească, 2011); Combinația (novella, Casa de Pariuri Literare, 2012); Poezii naive și sentimentale (Cartea Românească, 2012; Premiul Radio România Cultural); Mouths dried with hatred (Longleaf Press, University of Virginia, 2012); Vino cu mine știu exact unde mergem (Tracus Arte, 2013; Premiul Radio România Cultural, Premiul revistei Observator cultural). Lucrează ca traducător pentru diverse edituri și ca jurnalist la totb.ro și Șapte seri.
Mi-a plăcut job-ul pe care i l-au atribuit autorii protagonistului. ”Bogdan își continuă anunțul cu aceeași voce caldă și profundă, de înțelept, cum îi tot zice Laura. Prea caldă, s-ar părea, și neobișnuit de profundă, inutil de profundă pentru ce spune. Clienții se opresc între rafturi și uită de cumpărărturi când o aud. E vocea unui prinț în exil, e ca și cum un fiu de împărat a ajuns întâmplător crainic la radioul hypermarketului. Ca într-o poveste arabă cu prinți tranformați în cerșetori.”
Sunt curioasă doar cum au scris la comun cei doi autori un text cu dimensiuni așa de mici, cum și-au împărțit fragmentele, personajele etc.
Aha, deci de aceea ne-am... liniștit puțin. Sigur, consecințele au fost mult mai nasoale, dar probabil intră la capitolul complicatii neprevăzute.
Scurtă, poate prea laxă, are totuși acea urma de straniu, de lucru neclar pe care vrei să-l înțelegi. Se dovedește la final imprevizibila iar motto-ul devine nu cheie ci chiar explicație.
Inițial, am considerat-o doar o poveste simpatică. Nu e chiar stilul meu, m-am aventurat prea puțin în lumea SF-ului, dar aici e mai degrabă vorba despre paranormal. Nu am putut să las cartea jos, iar finalul m-a făcut să îi dau un rating maxim. O proză scurtă minunată, recomand!